 D. P.: Minoritatea nationala a rumanilor (sau Valahi, cum suntem numiti in Serbia) s-a organizat national foarte tarziu ( in anii ’90 a luat nastere prima asociatie a cetatenilor, NGO, partide politice...). Abia din anul 2002 odata cu promulgarea legii de ocrotire a drepturilor si libertatilor minoritarilor nationali, sau format Consiliile Nationale ale Minoritatiilor Nationale, ca reprezentanti legali si legitimi ai minoritarilor in relatiile cu statul. Romanii din Voevodina – Banatul (sarbesc) sunt printre primii care formeaza Consiliul National, dar cu o foarte mica influenta in Estul Serbiei. Dupa inventarierea din anul 2002 in Serbia s-au pronuntat in jur de 34 500 Romani ( 30 000 in Voevodina si 4 500 in Estul Serbiei) si 40 054 Valaha (Rumani, asa cum ne numim noi in limba noastra materna) in majoritatea cazurilor din Estul Serbiei ( dupa evaluarea Federatiei Rumanilor din Sarbie in Serbia sunt aproximativ 250 000 de Valahi in 5 circumscriptii, adica 19 comunitati cu 154 localitati “curate” si 48 mixte. Odata cu formarea Consiliului National al Rumanilor in Estul Serbiei incepe dialogul comunitatii rumanilor din Estul Serbiei cu statul Sarb. Ritmul lent in privinta rezolvarii drepturilor minoritarilor Rumani ( unul din motive fiind, acela de nu fi inca inregistrat Consiliul National), poate fi gasit si in problemele Serbiei ca unul din factorul cheie in dezmembrarea Jugoslaviei, despartirea de Munte Negru, situatia nerezolvata a regiunii Kosovo si Metohia si a unui numar mare de refugiati care locuiesc in Serbia.
Prin optia politica a Rumanilor aceasta fiind Partia democrata a Rumanilor din Sarbie, a fost sustinuta lista Partidului Democrat din Belgrad in fruntea careia este seful statului Boris Tadici. Aceasta lista a trecut cu bine la alegerile pentru parlamentul Republicii Serbiei, care au avut loc la data de 21. ianuarie anul acesta, mai ales in asezarile romanesti. Tratatul acestor doua partide contine acordul legat de afirmarea problemelor romanilor, unde in primul rand va trebui inregistrat Consiliul National al Minoritatii Nationale Rumane, asigurarea bugetului, inceperea colaborarii cu Ministerele Invatamantului si Mediei. Problema nu este in “a da” dreptate, ci in aplicarea dreptatii pe teren. Trebuie sa recunosc ca pentru rumanii din Estul Serbiei, exista inca criza de identitate.
R: Care sunt cauzele care au determinat desfiintarea Federatiei Rumanilor din Timoc, la sfarsitul anului 2006?
D. P.: Federatia Rumanilor din Sarbie este formata la inceputul anului 2005 in Negotin, prin asocierea tuturor organizatiilor relevante ale rumanilor din Estul Serbiei, dar si a catorva indivizi adunati sub o umbrela si inregistrata ca Uniunea asociatiei cetatenilor la Ministerul pentru drepturile omului si minoritarilor din aceea vreme. In Fereratia Rumanilor din Sarbie pe langa indivizii care au intrat cu numele si prenumele lor sunt si membre colective care sunt in Federatie alaturi de organizatiile lor (cateva organizatii au iesit singure, important fiind ca nici una nu a fost eliminata, unele noi au intrat). Organizatiile momentane membre ale Federatiei Rumanilor din Serbie sunt: Asociatia pentru cultura a Rumanilor din Serbia de nord, “Ariadnae Filum” cu resedinta in Bor, Forumul pentru cultura al Rumanilor cu resedinta in Bor, Asociatia pentru cultura a Rumanilor din Serbia “Rumani Ortodocsi” cu resedinta in Malainita (Negotin), Asociatia pentru limba, cultura si religie a Rumanilor de pe Valea Moravei cu resedinta in Isacovo (Ciupria), Centrul de studii etnice cu resedinta in Pojarevat, Partia Democrata a Rumanilor din Sarbie (PDRS) cu resedinta in Bor. Federatia Rumanilor din Sarbie are cancelarii deschise si dotate tehnic in Cucevo, Bolievat, Cladova, o cancelarie principala in Bor si in Negotin, unde pe langa resedinta Federatiei se afla si cancelaria Productiei Timoc Press si studioul, cancelaria locala a PDRS, resedinta Consiliului National al Minoritatii Nationale Rumane si(in numele) din partea Federatiei Rumanilor din Sarbie resedinta dotata a Asociatiei pentru cultura a Rumanilor din Serbia “Rumani Ortodocsi.”
Am facut aceasta introducere pentru a explica ca Federatia Rumanilor din Sarbie nu este desfiintata si inca functioneaza, dar ca sunt probleme cu chiria pentru cancelariile amintite, curentul electric, telefoane, internet, iar compensatii pentru personalul tehnic nu exista. Cancelariile se inchid acum, iar noi suntem nevoiti sa parasim locurile de munca.
Am fost ales director al Federatiei Rumanilor din Sarbie, la Prima constanta adunare de la inceputul anului 2006 ( inainte fiind secretar al Federatiei). Ca director principal si persoana raspunzatoare inaintea organizatiei, sarcina mea a fost aceea de a asigura bugetul, putand face asta in doua modalitatii si anume scrierea proiectului si donatia din partea statului Serb prin Consiliul National al Minoritatii Nationale Rumane. Consiliul National nu a fost inregistrat, iar cu aceasta nu am putut folosi bugetul care a fost aprobat pentru anul 2006. In ceea ce priveste proiectele, am scris doua proiecte, unul Consiliului National al Romanilor din Novi Sad iar altul Departamentului Romanilor de Pretutindeni din Bucuresti. Din pacate nici unul nu a trecut. Cel mai indicat ar fi sa-i intrebati direct pe ei de ce nu au trecut proiectele Federatiei Rumanilor din Sarbie. Am reusit prin mijloace alternative ( credite si imprumuturi), sa asigur activitatea Federatiei Rumanilor din Sarbie si a productiei Timoc Press, dar numai pentru anul 2006., problema fiind acum, ce vom face incontinuare.
R: Intr-o zona in care cei aproape 400.000 de romani din Timoc nu au scoala, biserici, reviste si ziare sau emisiuni la TV sau radio in limba romana, un grup de romani a infiintat TimocPress. Totusi a fost desfiintata, la fel, la sfarsitul anului 2006. De ce?
D. P.: Asa cum am mai spus in Estul Serbiei unde apartine si regiunea Timocului traiesc aproape 250 000 Valahi (Rumani, asa cum ne numim noi in limba noastra materna) si as dori sa manevram cu aceste date . Pana acum nu am fost organizati, iar pana in anul 2002. nici statul nu a avut aceasta obligatie pentru minoritatea nationala rumana din Estul Serbiei de a asigura dreptul la scoli, biserici, reviste, ziare sau TV si radio emisii in limba romana.
In privinta productiei Timoc Press, la data de 19. decembrie a fost intrerupt PROGRAMUL EXPERIMENTAL pe canalul postului de televiziune Independent ( Samastalna televizija) Negotin (neavand fonduri pentru arendarea programului) si functionarea agentiei de presa ( neavand fonduri pentru personal, jurnalisti si personalul tehnic). Singurul motiv fiind lipsa fondurilor financiare. Insa ce se ascunde in spatele lor, putem doar sa presupunem, parerea mea este aceea ca noi suntem adunati in jurul Federatiei Rumanilor din Sarbie ca o “problema” de finantare din partea Romaniei sau Serbiei, ceea ce nu poate avea nici o influenta insa asupra comunicarilor noastre de pe teren.
R: Care sunt principalele cauze a lipsei bisericilor, scolilor, ziarelor si revistelor in limba romana, in zona Timocului Sarbesc?
D. P.: Principalele motive sunt in noi ( pentru a primi ceva trebuie sa ceri, se spune ca, copilul pana nu plange mama nu il alapteaza), timp indelungat rumanii din Estul Serbiei nu au avut dorinta pentru dreptate colectiva. Cand ne-am organizat politic si prin organizatii nonguvernamentale, iar in cele din urma si prin Consiliul National am observat ca exista si alte probleme.
Statul incearca sa taraganeze ceea ce este obligat sa ofere, si asta se poate rezolva. Inainte de toate trebuie sa trezim constiinta oamenilor nostri, deoarece limba este cea mai importanta in pastrarea unei natiuni si a culturii si obiceiurilor lor. Rumanii si-au pastrat limba lor in forma arhaica numai verbal prin convorbirile din familie si cantece. Nu au avut ocazii de a invata in scoli, sau de a asculta la slujbele din biserici sau prin unde medii. Deorece rumanii nu stiu sa scrie si sa citesca in limba lor materna, ziarele si revistele nu se pun in discutie. Avand chiar probleme legate de intelegerea cu cei care vorbesc limba romana literara. Intainte de toate acum ar trebui sa ne ocupam de capacitatile noastre si realizarea cadrelor, de a avea invatatori si profesori in scoli, ziaristi si reporteri in medii, preoti in biserici.... Pe langa Serbia, trebuie sa ne sprijine si statul Roman dar si Europa, deoarece singura aceasta comunitate nu este pregatita pentru o sarcina asa de mare.
Dumneavoastra, Dusan Parvulovici, sunteti si presedintele Comitetului Drepturilor Omului din Negotin, organzatie care lupta pentru drepturile omului in Timoc. Ce actiuni ati organizat in acest sens in 2006.
Organizatia mea la care eu lucrez profesional, Comitetul pentru drepturile omului Negotin este legata cu inca cinci organizatii din Serbia sub numele de Comitetul pentru drepturile omului din Serbia – CHRIS.
Ne ocupam de ocrotirea si dezvoltarea drepturilor si libertatile omului.
Suntem diferiti de altii deoarece noi pledam gratuit in instanta pentru apararea drepturilor incalcate ale victimelor, avand 18 avocati si 6 juristi care lucreaza pentru noi. Cancelaria din Negotin a avut mai multe cazuri de reprezentare in fata tribunalului apartenenti ai minoritarilor nationali ruman, in mod aparte mentionez reprezentarea Bisericii Ortodoxe Romane din Malainita, comunitatea Negotin si a preotului acestei biserici Boian Alexandrovici.
R: Ce actiuni veti organiza in 2007?
D. P.: In anul 2007 vom angaja in fiecare din cele sase cancelarii cate un cercetator juridic, care pe langa altele va urmari si calitatea activitatilor tribunalelor ( judecator, acuzator, avocat...). Comitetul pentru drepturile omului Negotin este unul din singurii fondatori ai Coalitiei de descentralizare de la sfarsitul anului trecut, iar anul acesta va conduce campania de solidificare a initiativelor locale.
R: Care este legatura Departamentului Romanilor de Pretutindeni din cadrul Guvernului Romaniei cu comunitatea romaneasca din Timoc?
D.P.: Departamentul Romanilor de Pretutindeni de ani de zile colaboreaza cu Comunitatea Rumanilor din regiunea Timocului. Toate proiectele realizate mai mult sau mai putin reusite,am sentimentul ca toate sunt realizate aparte, neavand nici o continuitate in activitatile acestor proiecte si cred ca probleme este de ambele parti. Federatia Rumanilor din Sarbie prin proiectele sale din 2005. si 2006. a dorit exact sa realizeze o colaborare strategica, dar din pacate nu a gasit intelegere in Bucuresti.
R: Care este legatura Comitetului pentru Drepturilor Omului din Negotin, Timoc, cu Uniunea Europeana?
D. P.: Doresc sa mentionez ca din anul 1999. suntem finantati prin Comitetul Suedez Helsinki pentru drepturile omului din Stockholm, Suedia, pentru proiectele strategice, de la finatarea actiunilor pana la salarii si incaperile cancelariilor, ca si mijloacele tehnice de lucru. La sfarsitul anului avocatii nostri au fost in Strazburg pentru instruire. Formam un pod impreuna cu alte organizatii din Serbia si cu Uniunea Europeana.
R: Vorbiti de relatia comunitatilor din Timoc cu autoritatile si organizatiile din Timisoara si cu Mitropolia Banatului.
D. P.: In ceea ce priveste Federatia rumanilor din Sarbie, respectiv organizatiile ei membre, nu ne putem lauda de o mare colaborare cu autoritatile si organizatiile din Timisoara si Mitropolia Banatului. Alte organizatii din regiunea Timocului au o influenta foarte mica la comunitate, iar capacitatile lor de colaborare din afara granitelor sunt mici. Exceptie face colaborarea noastra indelungata cu Asociatia „ Astra Romana „ din Timisoara si liderul ei Sandu Timoc originar din aceste regiuni. Deoarece Mitropolul Banatului este de asemenea unul din liderii Astrei, putem spune ca, colabora si cu el in privinta acestei probleme. Exista o relatie buna si intre Dacie Ripensis si Mitropolia Banatului, insa acesta este numai o relatie corecta, dar nu un ajutor vizibil fata de Biserica Ortodoxa Romana din Malainita si fata de credinciosii ei din partea de Sud a Dunarii. Cu autoritatile nu avem inca nici un fel de colaborare, insa avem o buna si constanta colaborare cu mediile din Timisoara. Ne punem mari sperante in colaborarea nou instaurata a Institutul Intercultural Timisoara.
R: Biserica Ortodoxa Romana cum ii sprijina pe romanii din Timoc?
D. P.: Biserica Ortodoxa Romana din Bucuresti, pana acum nu a avut nici un fel de actiuni comune cu noi cei din Estul Serbiei, a facut chiar pentru noi cateva fapte neasteptate vizavi de atitudinea fata de Biserica Ortodoxa Romana din Malainita. Ma exrpim ca un cetatean – civil si nu as dori sa ma exprim negativ pe aceasta tema, dar mie si colegilor mei din Estul Serbiei ne-a facut impresia ca, conducerii Bisericii Ortodoxe Romane ii este mai importanta relatia cu sora sa Bisetrica Ortodoxa din Serbia, decat relatia cu comunitatea Rumana ( unde se afla un numar mare de credinciosi ai Bisericii Ortodoxe Romane). Biserica Ortodoxa Romana ar trebui sa se ocupe si de atragerea tinerilor nostri vizavi de studierea teologiei in Romania.
(Gheorghe Miron, redactor Focus Vest si Ziua de Vest Timisoara)
|