Jürgen Hermann, raportor al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), a avut zilele acestea o serie de consultari cu reprezentantii asociatiilor romanesti din Serbia, in urma carora europarlamentarul german isi va redacta raportul ce va fi inaintat APCE, transmite Romanian Global News. La finalul vizitei, care s-a incheiat joi, acesta a subliniat ca indiferent cum isi spun cei cu care a stat de vorba originea lor este una - cea romaneasca.

Vicepremierul sârb Bozidar Djelic a cerut modelul legislatiei românesti pe tema minoritatilor si s-a aratat dispus sa acorde mai multa atentie situatiei scolilor în limba româna din Valea Timocului, în cursul unei întrevederi pe care a avut-o cu vicepresedintele PPE-DE, Marian-Jean Marinescu.

Institutul Cultural Roman, prin Directia Romani din Afara Tarii, sprijina participarea a 45 de artisti populari din Basarabia si 43 din Serbia (din localitati romanesti din Valea Timocului) la cea de-a sasea editie a Festivalului National al Traditiilor Populare de la Sibiu, in perioada 31 iulie - 5 august. Artistii populari vor prezenta jocuri, cantece, obiceiuri si mestesuguri traditionale, precum si o expozitie de costume si obiecte etnografice specifice zonelor lor de provenienta, informeaza Romanian Global News.

Romånii (vlahii) din Valea Timocului au incetat zilele acestea sa mai fie “o minoritate de origine etnica necunoscuta”, dupa cum ii califica Belgradul. Dupa mai multi ani de tergiversari din partea Guvernului sårb, limba romåna a fost pentru prima data recunoscuta ca limba materna. Actul in care se recunoaste acest lucru confirma infiintarea Consiliului National al Romånilor din Serbia (CNRS). Inventarea de catre autoritati a “limbii vlahe” a esuat, iar politica de asimilare s-ar putea tempera. Acest organ reprezinta interesele romånilor timoceni, iar statul sårb ii va aloca anul acesta circa 70.000 de euro. Conducerea CNRS considera insa fondurile ca fiind insuficiente, avånd in vedere ca este vorba de peste 250.000 de romåni timoceni raspånditi in 154 de sate.

Autoritatile sarbe refuza sa-i recunoasca pe cei 400.000 de timoceni ca minoritate romana, desi vorbesc romaneste. Despre cum invata copiii limba romana „la coliba“ si despre lupta tinerilor pentru identitate, intr-un reportaj din Valea Timocului.

Mihai Eminescu a lansat în ziarul „Timpul“, din 1 decembrie 1876, o directie a politicii românesti pentru românii din afara granitelor. „Mi se pare ca pentru tara noastra a sosit vremea de a se ocupa în mod radical de soarta românilor din dreapta Dunarii“, atragea Eminescu atentia. Dupa mai bine de 130 de ani, semnalul dat de Eminescu a ramas fara ecou. Românii din nord-estul Serbiei, vlahii - cum îi numesc autoritatile, înca mai spera ca autoritatile de la Bucuresti îsi vor întoarce fata catre ei.

Romanii timoceni din Nord-Estul Serbiei urmeaza sa dea in judecata Guvernul sarb pentru refuzul de a inregistra Consiliul National al Rumanilor (Vlahilor) - CNMNR, a anuntat ieri Dragan Demici, consilier juridic. In acest caz, decizia Curtii Supreme de Justitie a Serbiei trebuie emisa in termen de doua luni. Consiliul a fost constituit pe cale juridica in martie 2005. Secretarul de stat pentru minoritati Petar Lagevic a conditionat recunoasterea oficiala a acestei institutii, cerand ca alineatul din statut care prevede ca limba materna este limba romana sa fie scos, ne-a declarat vicepresedintele CNMNR Predrag Balasevici. Argumentele autoritatilor de la Belgrad nu se justifica, in conditiile in care un Consiliu National al egiptenilor (tigani) a fost recunoscut oficial, desi cererea a fost depusa la o luna dupa cea a romanilor timoceni. In Serbia, minoritatile entice pot constitui Consilii Nationale, care au autoritate in plan socio-cultural. Soarta acestei institutii a romanilor timoceni atarna de formarea noului Guvern sarb, in conditiile in care Partidul Democrat al presedintelui pro-european Boris Tadici si-a afirmat deschiderea fata de solutionarea problem

ei timocene. Cei aproximativ 400.000 de vlahi din nord-estul Serbiei - cum ii numesc autoritatile - nu sunt recunoscuti ca minoritate si sunt considerati „un grup etnic de origine necunoscuta“, desi vorbesc romaneste.

Partidul Democrat al Romanilor din Serbia a participat la aleegerile legislative, care au avut loc ieri, in coalitie cu Partidul Democrat (PD) al presedintelui sarb Boris Tadici. Totusi, partidul romanilor timoceni nu a avut candidati pe listele PD. “Cand am semant protocolul de colaborare, pe 15 decembrie, listele PD-ului erau deja facute”, a precizat, pentru “Gardianul”, Predrag Balasevic, presedintele “Partiei Democrate”. Si presedintele Traian Basescu, care a efectuat miercuri o vizita in Serbia, si-a exprimat sprijinul pentru Tadici. Dupa intalnirea cu omologul sau, Basescu a declarat ca rezultatul alegerilor din Serbia trebuie sa fie mentinerea la putere a fortelor democratice, singurele pe care UE le accepta ca partener de dialog. Pe langa PD, principalele forte politice din Serbia sunt Partidul Radical si Partidul Democrat al Serbiei, condus de premierul Vojislav Kostunita. Puterile occidentale au amanat prezentarea recomnadarilor ONU pentru statutul provinciei Kosovo pentru a opri ascensiunea radicalilor.

Tot mai multe comunitati romanesti din afara granitelor se confrunta cu intoleranta tarilor adoptive si se vad nevoite sa lupte pentru a-si pastra iden titatea nationala. Dupa romanii din Transnistria, a venit randul conationalilor nostri din Serbia de Est sa faca fata acestor probleme.

Consiliul Mondial Roman din America a lansat recent un apel catre Ofiterul pentru Drepturile Omului din partea Natiunilor Unite in Serbia si Muntenegru, Caroline Harvey, de sprijinire a cauzei romanilor din Malainita, in initiativa lor de a mentine biserica nou-construita in regiune. Autoritatile sarbe intentioneaza sa o demoleze in urmatoarele doua saptamani, calcand astfel in picioare drepturile romanilor-vlahi de a beneficia de serviciu religios in limba lor si de a se ruga in limba lor. Acelasi mesaj a fost trimis de catre CMR si ambasadorului Serbiei si Muntenegrului in Statele Unite, Ivan Vujacic, cerandu-i acestuia sa aiba in vedere faptul ca sarbilor din Romania le sunt respectate drepturile. CMR cere, astfel, sa fie luat in considerare principiul reciprocitatii si bunei vecinatati in ceea ce priveste cauza bisericii din Malainita si in general a romanilor timoceni, asteptand o solutie pasnica si satisfacatoare in aceasta problema. "In ultima perioada, au existat mai multe actiuni ostile impotriva romanilor-vlahi din partea grupurilor ultranationaliste sarbe, care au scris cu grafitti pe peretii noii biserici mesaje si inscriptii de genul �afara din Serbia�", s

e arata in mesaj. (I.B.)

Sfintirea clopotnitei unei biserici romanesti din Eparhia Timocului, din Serbia si Muntenegru, de catre episcopul vicar Daniil Stoenescu Nacu, administrator al Episcopiei Ortodoxe Romane din Iugoslavia, cu resedinta la Varset, a declansat un atac furibund al presei sarbesti impotriva comunitatilor de romani timoceni si a preotilor lor, care doresc sa-si tina slujbele in limba materna. Nu este scutita de acuze nici Biserica Ortodoxa Romana, care ar dori, chipurile, sa "darame autocefalitatea pe teritoriul Bisericii Ortodoxe Sarbe".